Ceva groaznic…

Un blog e la fel de util ca un apendice, drept pentru care nu simt nevoia vreunei introduceri sau motivaţii. Un blogger nu e un jurnalist, penislol. Conceptul de blogger variază de la specimenul cel mai întâlnit, „labagiul singuratic, provenit din meandrele mediocrităţii” la cei aproximativ 10 oameni care scriu lucruri deştepte, amuzante, iluminatoare sau pur şi simplu digerabile. A citi un blog, orice blog, este o pierdere de timp, doar că la unele nu o regreţi.
Ştiu ce o să ziceţi acum: „Zuluf, armăsar charismatic, dar tu de ce îţi deschizi blogul ăsta?”. Păi tocmai pentru că vreau să nu mai piardă lumea vremea citind gunoaie, sau măcar dacă e vorba de citit gunoaie să citească gunoaiele mele. Care sunt ca mine, brânză bună în burduf de câine.
Nu îmi pasă dacă îşi face vreun politician, actor, scriitor, poet, vedetă porno sau mamifer pleşuv asemănător omului (vezi Mircea Badea) blog, mă reneg de orice fel de legătură, asociere sau chiar amplasare în aceeaşi propoziţie cu cei menţionaţi.
Nu plănuiesc să descopăr şi să vă împărtăşesc sensul vieţii sau alte rahaturi plictisitoare, ci doar lucrurile cu adevărat importante, precum:
1. De ce vreun film/joc/persoană publică (sau nu) suge şi trebuie ignorat(ă) sau anihilat(ă) cu pietre pentru binele comunităţii.
2. De ce bărbaţii sunt nedreptăţiţi de natură. Orgasmul unei femei se poate întinde pe aproximativ 20 de minute, şi 5 minute mai târziu îşi încolăceşte din nou cloambele în jurul tău pentru un nou aerobic, în timp ce bărbatul simte orgasmul (dacă are bulan) pe parcursul a 15 secunde şi îi ia jumătate de oră să schimbe încărcătorul.
3. De ce fiecare dobitoc sinistru care ştie că toţi politicienii de pe listă sunt nişte saci inerţi, zâmbitori şi jegoşi de masă lipicioasă şi nevertebrată invocă argumentul „am ales răul cel mai mic” când se întoarce de la vot, cu rânjetul patriot specific unui copil hipnotizat de propaganda silabisită la şarade politice televizate.
4. Pe ce cărţi/filme/muzică/evenimente merită să vă cheltuiţi salariul minim pe economie.
5. Cum arată bloggerul de rând:
Bloggerul de rând

7 răspunsuri to “Ceva groaznic…”

  1. drag nedreptăţit, aşteptăm răbdători continuarea 🙂 (rapid!)

  2. ma pironesc si eu cu acelasi zambet de maimutoi impaiat in a ta grandioasa sala de expozitie;in semn de apreciere se intelege…
    salutari de la prietenii Adrianei pt prietenii Ariadnei…

  3. inteleg ca ai probleme de comunicare, de aia ti-ai deschis un blog, dar pentru ce, doamne sfinte, sa te iei de Nicholas Cage. cu ce ti-a gresit omul. sunt si actori mai prosti, unii foarte prosti… dar nicu? de ce nicu? (oare nicu cushca se trage din clanul nicu gheara?) si inca ceva… chiar daca te gandesti ca improscandu-l pe mircea badea cu insulte e un lucru bun, ai sa vezi ca te inseli. doar mentionandu-i numele faci un mare deserviciu omenirii. Se spune ca „de fiecare data cand cineva pronunta (sau scrie) cuvintele „micrea badea” in aceasta ordine, un copil malnutrit din somalia moare.”
    Cu tot cu postul tau, avem trei pe constiinta.

  4. ma inchin in fata modului de a utiliza proprietatea cuvintelor. Yeti’ style nu suge.

  5. Bloger :“labagiul singuratic, provenit din meandrele mediocrităţii”…la fix ai nimerit-o. Pe bune.

  6. Iţi voi citi gunoaiele. Cu cea mai mare plăcere.

Lasă un răspuns către Adriana Anulează răspunsul